Nu gasesc un titlu potrivit

Intr-adevar am realizat destul de multe chestii. Ala din imagine sunt eu. N-o ard nostalgic la modu : 'vai cum a trecut timp, sau cat timp a trecut si n-am realizat', pentru ca stiam ca timpu trece ireversibil si schimbarile sunt intr-un singur sens, tot ce este complementar se nimereste aleatoriu intr-un haos usor controlat de nevroza propriului sistem nervos de aparare. Imaginea m-a facut sa realizez modificarile survenit pe parcursul luptei cu mine insumi. Eram atat de inocent, pur, sincer, nepasator, pueril, imatur, profund era zambetul meu, si cat de mult m-am transformat. Eram la varsta la care nu eram perfid, egoist, mincinos, supra-realist....eram la varsta la care visam, si visele parca erau realitate. Dormeam linistit noaptea si totul era, parca, o negura optima, ideala pentru viitorul eu, cel din prezentul deja trecut. Radeam sincer caci nu intelegeam nimic, si nimic nu ma intelegea pe mine. Daca as putea da timpul inapoi nu as schimba aproape nimic, deoarece sunt impacat cu existenta mea, iar greselile facute au scopul lor. Sa-ncep sa-ncerc sa le schimb, sau sa nu le mai realizez este pasul care m-a adus unde sunt acum, si ma va duce la ceea ce voi fi. Sunt plin de idealuri si dorinte si totusi imi dau seama ca nu inteleg nimic intr-un vast cosmos vid.